Renault are o familie mare de motoare, al căror indice începe cu litera K. Aceste unități de putere își au originea la mijlocul anilor 1990 și sunt încă în producție astăzi. În special, atmosfericele K7M, K7J, K4M și, aparținând acestei familii, turbodieselul K9K, sunt încă instalate în mașinile compacte ale mărcilor Renault și Dacia.
Cilindreea acestor motoare variază de la 1,4 la 1,6 litri. Toate motoarele din familia K se bazează pe un bloc din fontă cu cămăși de cilindru integrate. Există întotdeauna patru cilindri. Capul blocului este din aluminiu. Motoarele din seria K pot avea unul sau două arbori cu came și, respectiv, 8 sau 16 supape. Inginerii francezi nu au fost consecvenți cu privire la faptul dacă toate motoarele din seria K ar trebui să utilizeze hidrocompensatoare de goluri termice. Prin urmare, undeva sunt, iar undeva nu sunt: de exemplu, pe K7M și K7J, încă produse, nu există hidrocompensatoare, dar pe K4M există.
Primul motor din familia K, și anume K7M de 1,6 litri cu 8 supape, de lungă durată, a apărut pe Renault Megane din prima generație. Acesta a fost urmat de K4J și K4M cu 16 supape, ale căror volume de lucru sunt de 1,4 și, respectiv, 1,6 litri. Aceste motorizări le-au înlocuit pe cele mai vechi F4P și F4R.
Motorul Renault 1.4 K4J este mult mai simplu decât frații săi de 1,6 litri. Deci, în special, nu are fazoregulatoare (pe toate variantele, atât 82 de cai putere, cât și 98 de cai putere), nu are senzor de poziție a arborelui cu came. Dar asta nu înseamnă că din punct de vedere electronic este extrem de simplu și necomplicat. Motorul Renault 1.4 K4J are senzor de arbore cotit, senzor de temperatură a aerului de admisie, senzor de temperatură a lichidului de răcire, senzor de vid (senzor de presiune absolută, senzor MAP), regulator electronic de accelerație și de ralanti (la toate variantele, cu excepția celei mai slabe de 82 CP).
C specificațiile motorului Renault K4J 1.4
| Caracteristici | Modificare standard | Modificare deformată |
|---|---|---|
| Tip | Rând | Rând |
| Număr de cilindri | 4 | 4 |
| Număr de supape | 16 | 16 |
| Deplasare definitivă | 1390 cm³ | 1390 cm³ |
| Diametrul cilindrului | 79,5 mm | 79,5 mm |
| Cursa pistonului | 70 mm | 70 mm |
| Sistem de alimentare | Injector | Injector |
| Putere | 95 – 100 CP | 82 CP |
| Cuplu | 127 Nm | 124 Nm |
| Raport de compresie | 10 | 10 |
| Tip carburant | AI-92 | AI-92 |
| Standarde de mediu | EURO 3/4 | EURO 3 |
| Greutate motor | 132 kg | 132 kg |
Renault K4J 1.4 16v motor service regulations
| Numele lucrărilor | Periodicitate | Volum/Not |
|---|---|---|
| Masloservice | ||
| Schimbarea uleiului | La fiecare 15.000 km | |
| Volumul de ulei din motor | 4,6 litri | Înlocuirea necesită 3,8 litri |
| Tip de ulei | 5W-30, 5W-40 | |
| Mecanism de distribuție a gazului | ||
| Tip de distribuție | curea | |
| Durata de viață declarată a curelei de distribuție | 60.000 km | În practică – până la 100 000 km |
| Ruptura curelei | Încovoierea supapei | |
| Distanțele termice ale supapelor | ||
| reglarea supapei | Nu este necesară | Hidrocompensatoare |
| Înlocuirea consumabilelor | ||
| Filtru de aer | 15.000 km | |
| Filtru de combustibil | 60.000 km | |
| Filtru rezervor | 60.000 km | |
| Bucle de aprindere | 30.000 km | |
| Cureaua auxiliară | 60.000 km | |
| Antigel | La fiecare 6 ani sau 120.000 km |
Renault K4J 1.4 motor:
| Model | Anii de fabricație |
|---|---|
| Renault Clio 2 (X65) | 1999 – 2005 |
| Renault Clio 3 (X85) | 2005 – 2012 |
| Renault Grand Modus 1 (F77) | 2004 – 2008 |
| Renault Modus 1 (J77) | 2004 – 2008 |
| Renault Megane 1 (X64) | 1999 – 2003 |
| Renault Megane 2 (X84) | 2002 – 2009 |
| Renault Scenic 1 (J64) | 1999 – 2003 |
| Renault Scenic 2 (J84) | 2003 – 2008 |
| Renault Symbol 1 (L65) | 1999 – 2008 |
| Renault Symbol 2 (L35) | 2008 – 2012 |
Probleme și fiabilitate motor Renault 1.4 (K4J).
În general, motoarele din familia K sunt considerate destul de fiabile și pline de resurse. Dacă li se întâmplă probleme totale, este din cauza atitudinii neglijente a proprietarului. De exemplu, cureaua de distribuție aici trebuie schimbată la fiecare 60 000 km, iar la ruperea ei pistoanele lovesc și „îndoaie” supapele.
Tradițional, motoarele franceze pierd ulei pe toate garniturile de cauciuc: garnituri și garnituri de ulei. Principalul lucru aici este să nu lăsați motorul să se „usuce complet”. Poleiul amortizorului arborelui cotit al motorului Renault 1.4 (K4J) de obicei abia servește mai mult de 100 000 km. În general, se recomandă schimbarea acestuia la fiecare a doua înlocuire a setului de curele de distribuție.
Senzorii electronici, pe care i-am enumerat deja, nu sunt mult mai mulți decât pe alte motoare. Dar ele sunt adesea ciudate. Să trecem în revistă în detaliu simptomele care apar în cazul defectării acestui sau acelui senzor.
Senzorul arborelui cotit
Senzorul de poziție al arborelui cotit este montat chiar sub carcasa termostatului. În cazul defectării acestuia, care poate consta în „moartea” senzorului, precum și în ruperea firului sau a contactului acestuia, lipirea prafului metalic pe capul senzorului, motorul funcționează instabil, turațiile înoată brusc sau motorul pur și simplu se oprește și pornește o dată. În orice caz, erorile de pe senzorul arborelui cotit sunt bine citite de dispozitivele de diagnosticare.
Regulatorul de ralanti
Acest regulator este conceput pentru a controla activitatea motorului la ralanti, adică atunci când supapa de accelerație este bine închisă. În acest caz, regulatorul, și anume tija sa, închide sau deschide un canal special de bypass – o gaură în corpul clapetei prin care aerul intră în admisie și mai departe în camerele de combustie. Dacă regulatorul funcționează defectuos (la defectarea sa completă, acrirea tijei), turația motorului începe să plutească sau motorul se trântește, sau turația sa crește la medie sau chiar la cutoff. Da, simptomele pot fi foarte asemănătoare cu disfuncționalitățile DPKV sau ale clapetei de accelerație în sine. Datele exacte privind disfuncționalitățile sunt date de diagnosticarea computerizată.
Senzor de presiune absolută
Acest senzor măsoară presiunea în admisie și determină astfel sarcina motorului – cantitatea de aer care trece prin el, astfel încât unitatea de comandă să poată calcula doza de injecție de combustibil. Dacă acest senzor funcționează defectuos, apar simptomele de „aprindere blocată”: motorul funcționează neregulat, pornește prost, se blochează sau „trage” gaze de eșapament.
Supa de accelerație
Clapeta de accelerație de pe spatele clapetei de accelerație acumulează de obicei multă funingine și alte impurități, care în cele din urmă duc la blocarea acesteia și pur și simplu îi încalcă libera mișcare. În acest caz, motorul Renault pur și simplu nu se supune pedalei de accelerație, poate pluti turații și alte probleme. Cu toate acestea, toate acestea pot duce cu greu la defectarea motorului.
Întrebări pe partea de formare a amestecului pot apărea din cauza unor probleme pur mecanice. Aerul suplimentar „nejustificat” se poate scurge în admisie prin garnituri sau fisuri în colectorul de admisie. Dacă acesta este cazul, garniturile colectorului de admisie trebuie inspectate împreună cu colectorul de admisie și chiar trebuie reverificate conexiunile șuruburilor acestuia care fixează colectorul.
Bucle de aprindere
Bobinele de aprindere ale motorului Renault 1.4 K4J (și ale fraților săi mai vechi) nu se disting prin longevitate și se defectează de obicei până la kilometrajul de 50 000 km.